miercuri, 29 decembrie 2010

Creeaza-ti propria lume

Imaginatia, iubirea, fericirea sunt printre primele lucruri pe ca ti le doresti in lumea ta.
Diferit de noi, nu ii poti face pe alti sa iti spuna secretul lor. De ce? Pentru ca daca ai stii totul unde ai ajunge, unde ar fi misterul, cum s-ar aprinde acea scanteie care duce la focul iubirii ? Secretul te face sa vrei mai mult sa ajungi acolo unde cineva iti va da toate raspunsurile prin gesturi, cuvinte, sentiment.
Insa.. nu mereu poti ajunge unde iti propui, unde tot ce iti doresti sa se si indeplineasca.. trebuie sa treci de cea mai importanta etapa, increderea.
Privesti o ploaie de vara, scurta , trecatoare care te face fericita chiar daca nu e ceea ce iti doresti sa vezi. Indiferent de ceea ce simtit te face sa zbori, sa tipi tare, sa zambesti la fiecare fiinta pe care o intalnesti. Traiesti un vis lipsit de durere, un vis frumos care te duce pe culmile raiului.
Deodata se opreste ploaia, totul se naruie si trebuie sa o iei de la capat, poate de data asta vei reusi. Vrei prea multe deodata si nimeni nu iti poate oferii nimic. Esti pe cont propriu intr-o lume falsa in care toti se gandesc doar la persoana lor. Numai ca tu esti diferita, si de aceea nimeni nu va ajunge in lumea ta, aproape de tine.
Ai trecut de acea epata, toti ti-au castigat increderea, dar tu ai castigat increderea in cineva?
Esti fericita, iti bate inima tare. Faci tot ce iti sta in putinta sa ii schimbi pe ceilalti pentru ca stii sigur ca doar schimbarea lor te duce pe tine unde ti-ai propus.
Acum privesti rasaritul, dar vrei mai mult, nici apusul nu iti atrage atentia. Ceea ce iti doresti acum e acel zambet, acei ochi caprui ca stralucesc in intuneric. Nimeni nu te poate opri ce iti atingi telul. Nimeni nu te va opri sa ii vezi chipul din nou.
Ai sentimentul ca esti indragostita si asta te determina sa stai pe loc un moment si sa iti recuperezi fortele de a merge mai departe. Crezi ca totul va avea un final fericit, dar esti prea credula, totul se va transforma in rau, si asta datorita invidiei celor din jurul tau.
Esti deasupra lor pentru ca nu ai schimba nimic atunci cand regreti ceva, pentru ca iei totul de la inceput fara sa dai importanta trecutului, pentru ca inchizi ochii in fata durerii pentru a o confunda cu fericirea.
Esti confuza, te plimbi usor cu picioarele goale pe asfaltul incins si.. razi. De ce? Pentru ca ai plans prea mult.
Mereu ai puterea sa privesti inainte si sa gasesti miracolul de a zambi.
Iti doresti sa il fi lasat pe el sa iti stearga lacrimile, pentru ca el te purta acolo unde nu vei mai ajunge niciodata. Il iubeai prea mult. Cand era el in preajma nu mai vedeai nimic in jur. El era totul ! Acum.. cu cat vrei sa mergi mai departe cu atat amintirea te tin in loc. Tristetea ta se ducea pe apa sambetei la zambetul lui.
Oricum indiferent de ceea ce zic alti tu mergi inainte. Nu renunti si speri ca intr-o zi va fi altfel.
Simti ca poti iubi mai mult decat o faci si crezi in libertatea de a fi oricand oriunde.
Lumea ta va fi altfel. O lume mai buna, mai sociabila, mai iubitoare.
Sau nu, totul e o iluzie..

E doar vina noastra !

Ne intrebam de ce in viata ne izbim de stres, nesimtire, nervi, prostie.
E vina noastra, a tuturor deoarece suntem niste monstrii, noi ne-am facut asa pentru ca ne place sa ne hranim cu minciuni.
Trebuie sa avem curajul de a schimba ceva, si acel ceva sa fie schimbat in bine.
Cand ne plimbam pe strada sa simtim iubire, bucurie, multumire.
De ce cred unii ca e bine sa iti spuna aceiasi fraza stupida " zambeste, maine va fi mai rau" ?
Atunci cand putem face ceva incat maine sa fie chiar mai bine?
Asta depinde doar de noi pentru ca viitorul nu ni-l construieste persoana de langa ci propria-ti persoana.
Fericirea este o parte a vietii care are propria viata. Trebuie sa fie apreciata pentru a deveni din ce in ce mai profunda.
"Atata timp cat nu vei inceta sa urci, treptele nu se vor termina.." [ Franz Kafka ]
Daca vrem sa fim respectati trebuie sa randul nostru sa respectam.
Visele noastre care nu se indeplinesc, nu mor, ci se duc la un alt visator, si iubirea care o refuzi o gasesti la altu`.
Iubeste lucrurile frumoase din viata ta si ai mare grija de el deoarece doar prin perseverenta putem schimba lumea, ne putem schimba pe noi.

A fost.

E dureros cand vad ca promisiunile facute cu mult timp in urma sunt spulberate odata cu trecerea timpului si visele care amandoi credeam ca vor devenii realitate, sunt distruse si uitate..
Insemnam ceva inainte, acum sunt ca un strain. Imi este greu sa stau acum langa tine si sa ma gandesc ca in trecut tu ti-ai fi putut da viata pentru mine insa in prezent stai in fata mea si ma privesti pustiu, mai bine spus indiferent.
E insuportabil ca clipele dulci devin niste amintiri amare.
Trecem pe langa un loc ce ramane la fel dar noi ne schimbam..

marți, 28 decembrie 2010

Ploua..

Ploua.. ploua si iar ploua. Mereu ma pune pe ganduri.
Privesc acest fenomen si simt ca sunt singura persoana care ii vede cu adevarat semnificatia, care vede acei nori, acei nori tristi.
Imi place sa stau in ploaie, sa ma uit in sus si sa simt cum picaturile de apa cad usor pe chipul meu.
Oare ploaia stie ca cineva o intelege? Oare stie ce simt atunci cand imi uda aripile?
Astept si aud acel zgomot monotan a picaturilor care se prabusesc pe asfalt.
Poate daca nu ar ploua as zbura din nou, nu as mai avea aripile ude.
Ploua incet, si imi este dor. Te astept...

Atat..


Vreau sa iti ofer un zambet, o imbratisare, un sarut.
Dar tu.. tu ce imi vei oferii? Ce esti dispus sa imi daruiesti? 

Nimic.

Trec cu vederea acest lucru si inca doresc sa iti ofer acel sentiment pe care l-ai avut prima data. 
Vreau sa lupt pentru asta, asa cum am luptat pana acum. Crezi ca imi doresc mai mult de la tine?
Nu ! Eu vreau doar un zambet, un simplu zambet.. Pentru ca doar zambetul tau poate fi plin de simpatie, dragut, timid.
Si poate, misterul inca este printre noi, inca ne inconjoara, si poate el este cauza distantei..
Zambeste pentru ca voi trece mai repede peste dezamagiri.

Misterios.

Privesc cu ochii umezi obrajii tai rosii, simt ameteala, rau, frig, rece, ploaie.
O mie de zambete triste, rasete surde, emotii, revelatii, sperante, dezamagiri, gol..
Totul este misterios, capricios, amuzant, captivant, romantic, dubios, sensibil, frumos desi neincrederea ma duce la trafic aglometat, oameni grabiti, amintiri, frunze uscate, regrete, amaraciune.
Peste tot tranvaie, fum, emotii, bucurii, zgomot, dezechilibru, tipete, agresari.
Tremur, cant, astept, imi este dor.
O viata plina de poze, dragoste, doruri, prietenii, timiditate, joaca, nostalgie.
Sunt doar niste vise pierdute, niste copii fericiti, niste rasete in ploaie, mii de fluturasi in stomac.

miercuri, 8 decembrie 2010

E o nebunie sa...


..sa urasti un trandafir pentru ca te-ai intepat intr-unul.
..sa renunti la visele tale doar pentru ca unu nu s-a indeplinit.
..sa nu mergi mai departe doar pentru ca cineva sta in calea ta.
..sa nu asculti pentru ca nici tu nu ai fost ascultata la momentul potrivit.
..sa nu mai iubesti pentru ca cineva te-a renit.
..sa nu mai zambesti pentru ca ai plans prea mult.
..sa nu speri pentru ca nu sunt sanse sa schimbe ceea ce doresti schimbat.
..sa nu traiesti intr-o lume imaginara doar pentru ca nu exista.
..sa nu mai crezi pentru ca cineva te-a mintit.



sâmbătă, 4 decembrie 2010

Blank & Jones - Fallen

video


Lyrics:
Blank & Jones - Fallen


Do you remember me? 
I'm just a shadow now.
This is where I used to be, right here beside you.
Sometimes I call your name, high on a summer breeze.

What I would give, to feel the sunlight on my face.
What I would give, to be lost in your embrace.

I've fallen from a distant star, came back, compelled because I love. 
I'm caught between two different worlds, i long for one more night on earth.
Do you believe in dreams? That's how I found you. But I can't be with you, till you take a leap of faith.

What I would give, to feel the sunlight on my face.
What I would give, to be lost in your embrace.

Finish. :)

vineri, 3 decembrie 2010

Respita !

Te afli intr-un cerc vicios in care ai adunat o multime de amintiri si cea mai frumoasa amintire ramane EL..
Simti ca lumea e atat de departe de tine.. e uimitor! Acum e el, acum esti tu, acum sunteti voi.
Te-ai nascut personajul principal si tot ce e in jurul tau e confuz.. doar la inceput. Vei constata ca viata se scurge in fiecare minut mai repede, mai incet, mai departe, mai aproape de locul potrivit.
Iti imaginezi ca erai pe o plaja pustie.. singura, priveai jocul de valuri, in care acestea se izbeau unu de celalalt, era razboiul care se pertecea in inim ta. Simteai priviri, atingeri, vorbe.. desi nu era nimeni in jur. Iti lipsea ceva, dar faceai tot posibilul sa nu dai crezare acelui sentiment. Iti lipsea acel ceva care te facea auzita atunci cand nimeni nu te observa.
Linistea din jur te inebunea, vroiai sa zbori dar cineva ti-a luat aripile, vroiai sa crezi dar cineva ti-a luat speranta. Ai alergat spre nesfarsit pentru a gasi un antidot, pentru al gasi pe EL.
Te apropii de adevar, auzi incet cuvintele care iti arata ca exista.
Acum esti intr-un moment in care ii simti absenta si ti-ar placea sa il scoti din vise si sa il strangi in brate. Insa te multumesti doar cu amintiri..

Te afli intr-un glob de sticla, intr-o lume in care oamenii stau unu langa altul, fiecare cu ceva a lor. Tu esti singura.. dar in adancul tau stii ca si el e singur, si poate te cauta asa cum o faci tu. Dar daca nu e asa? Daca are deja pe altcineva, cineva mai bun ca tine?
Meditezi un moment si constati ca pamantul este mare si toti atat de mici, eu, tu, el cat de neinteresanti si in acelasi timp atat de importanti!
Te indrepti spre orizont.. si vezi un om singuratic, cautand ceva ce in trecut era doar a lui, nu iti vine sa crezi, poate e el, te cauta si poate te va gasi. Alergi disperata dar te impiedici.. Era ea, cea care punea capat fericirii tale, incerca acelasi lucru, ca el sa fie numai al ei. Ai pierdut! Vrei sa te razbuni.. dar e prea tarziu.
Plangi, te afli intr-un moment plin de tandrete si agresivitate, intr-o relatie complicata cu cuvintele, intr-o fictiune plina de realitate.
Te opresti, gandesti si o iei de la capat. Iti imaginezi de voi..si cum ar fi sa fie acum langa tine. A-ti fi fericiti ! Cel putin tu ai fi fericita, poate el nu ar avea acelasi sentiment. Nu uita ca la inceput tu ai ales sa fi ultimul vers..
Intr-un final o iei de la capat. Stii destul de bine ca e o nebunie sa urasti un trandafir pentru ca te-ai intepat intr-unul, sa renunti la visele tale doar pentru ca unu nu s-a indeplinit, sa nu crezi in iubire doar pentru ca cineva nu te-a iubit.
Fericirea este o calatorie, nu o destinatie asa ca iubeste ca si cum nu ai fost niciodata ranit in dragoste.

Un zambet..

Candva m-am resemnat cand trebuia sa sper...
Am tipat si am sarit “in sus” de fericire cautand ce se stia pierdut si asta m-a facut sa traisc din dragoste. Am deschis ce trebuia inchis si am stiut sa fiu dulce dupa ce tu imi lasi un gust amar. Am iertat greseli de neiertat, am facut multe lucruri in plus. Am luat in brate pentru a proteja. Am zambit atunci cand inima imi plagea. Am dat telefoane doar pentru a asculta o voce. Am fost indragostita de un suras. Am confundat sentimente. Am gresit drumul, dar am mers mai departe. Am incercat sa uit anumite persoane si am descoperit ca este greu sa uiti ceea ce iubesti. M-am simtit singura intr-o mie de persoane si asta doar pentru ca imi lipseai tu.
 Am incercat sa imit anumite persoane doar pentru a-ti atrage atentia, dar mi-am dat seama ca totul reflecta in ceea ce esti cu adevarat nu ceea ce iti doresti sa fii. Am invatat ca poti face pe cineva sa te iubeasca pentru ca nu conteaza ce ai in viata ci pe cine.
Nu trebuie sa ma compari cu ceea ce pot alti mai bine sa faca, ci ar trebuii sa vezi ce pot face eu.
Am invatat ca oricum ai taia orice lucru are doua fete si ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde pentru ca s-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi. Poti continua inca mult timp dupa ce ai spus ca “nu mai poti”.
Prietenia adevarata continua sa existe si la distanta si asta este valabil si pentru iubirea adevarata. Daca vrei sa ai ceva cu adevarat trebuie sa lupti si sa mergi inainte fara sa te uiti in trecut.
 Am fost indragostita crezand ca va fi pentru totdeauna. Am invatat sa accept realitatea si cel mai esential lucru… Am invatat sa respir aerul pe care il respiri si tu.
Invata sa zambesti orice ar fi pentru ca un ZAMBET te va face sa treci mai repede peste greutatile vietii. Deci SMILE ! :)